V-am mărturisit ieri că, în ciuda debutului meu (hai să-i zicem) timid, matematica s-a dovedit a fi una dintre marile mele febleți. Ce nu v-am spus este că marea excepție a fost trigonometria. N-am suferit tangentele alea și pace!
Totuși, cu sau fără antipatii, a trebuit să învăț și uite-așa am avut norocul să rețin că cercul are 360 de grade. De ce? Sincer, nu cred că m-am mai întrebat până acum și cercetarea mea de astăzi n-a scos la iveală decât asta:
Nu sunt sigură că e chiar cea mai satisfăcătoare explicație și parcă are și-o doză de misticism de care știința s-ar lipsi oricând, dar pare să pornească de la o afirmație de-a lui Nikola Tesla și nici nu știu absolut nimic despre povestea cu vortexul ca să am o părere avizată.
Oricum, în cel mai rău caz, n-aveți decât să spuneți că-i o convenție (preluată de la babilonieni). Ar fi suficient pentru scopul discuției de aici, căci dacă erau alte cifre, preluam și expresiile diferit.
Partea bună la videoclipul de mai sus e că ilustrează foarte clar ce înseamnă 360 de grade și ce înseamnă 180 de grade, chiar și pentru cei cărora le-a displăcut trigonometria chiar mai mult decât mie. Practic, dacă e să te miști 360 de grade în jurul unui punct fix ai să ajungi exact de unde ai plecat, iar dacă te oprești la jumătatea drumului, după 180 de grade, ajungi în punctul opus celui din care ți-ai început plimbarea. În consecință, când spui că ți-ai schimbat părerea la 360 de grade spui de fapt că nu ți-ai schimbat-o și, exceptând situația în care era o glumă, nu arăți decât că ai încercat să fii prețios și te-ai folosit de o expresie pe care n-o stăpânești. În schimb, când te ”sucești”, se cheamă că-ți schimbi opiniile la 180 de grade.
ce bine c-ai scris și despre asta.
(pe undeva, prin mulțimea uriașă a expresiilor strîmbate și ilogice, asta cu gradele e colegă cu „mai bine ca niciodată”)
*
(internetul… țara apocrifelor 🙂 )
„…când spui că ți-ai schimbat părerea la 360 de grade spui de fapt că nu ți-ai schimbat-o…”
…sau ca ti-ai modificat-o pana la a o schimba in opusul sau, dar ca ulterior ai revenit la aceeasi parere…
„…nu arăți decât că ai încercat să fii prețios…”
Ba – in opinia mea – doar ca nu stapanesti bine subiectul si ca – incercand sa accentuezi si mai mult amploarea scrimbarii – nu-ti dai seama ca anulezi afirmatia.
Cred ca se inscrie pe aceeasi linie cu „asta-i sigur suta la mie”: nestiind semnificatia raportuilui respectiv, se face confuzie intre „mie la suta” si „suta la mie”.
Si cred ca oarecum pe aceeasi linie se inscrie si moda actuala de a prezenta medicamente care „amelioreaza boala” (sau „~durerea”) (in loc sa amelioreze starea bolnavului): asta CE ar insemna, ca avem o boala (sau dureri) de calitate mai buna?
aș zice că pe astea gen „ameliorează boala/durerea” le putem băga liniștiți în categoria restrîngeri metonomice, lîngă mai frecventele „vindecă răceala”. că nici răceala n-o vindecă, ci tot pe bolnavul cu pricina. evident că nu-s corecte/logice dacă le iei la analizat, dar expresiile sudate în timp nu se caracterizează în general prin prea multă corectitudine/logică, și totuși intră în limbă și-o îmbogățesc.
Victor :)). Și? Ce zici? Ăia care-și schimbă părerea la 720 de grade se sucesc și revin de mai multe ori? :))
Pai nu? 😀
Pentru informare, eu personal am trecut in repetate randuri (de-a lungul vietii) prin situatii cand nu reuseam sa ma hotarasc in privinta deciziei de luat / actiunii de indeplinit / etc, si (pe masura evoluarii cantitatii de informatie relevanta cunoscuta si a modului de gandire) INTR-ADEVAR ajunsesem de mai multe ori la rand ba la o hotarare, ba la alta, modificata (eventual opusul primeia), si-apoi inapoi… Este adevarat, nu ma gandisem (n-oi fi avut cu ce) sa exprim respectiva ezitare oscilanta sub forma de unghi trigonometric multicircular…
P.S. Cercul este impartit in 360 grade sexagesimale, fiecare grad fiind subimpartit (ca submultipli) in 60 de minute si fiecare minut in 60 de secunde.
Mai exista insa si impartirea centezimala a cercului, in 400 de grade (unghiul drept avand 100 grd centezimale), care grade se subimpart in cate 100 minute centezimale fiecare a cate 100 secunde centezimale.
Toate bune si frumoase, dar „explicatiile” acolo subt doar vorbe pise peste o coloana sonora foarte „uuuu-uuuu”. Singularitayea nu este deloc ce incearva sa sublinieze in clip, relatiile alea, care sunt strict numerice, sunt vakabile DOAR in geometria euclidiana (plana). Sunt 360° pentru ca un ciclu anual intreg „are” tot atatea zile. Mai tarziu a aparut corectarea, cand masuratorile au aratat ca sunt mai multe, asa avem acum calendarul gregorian, care e corectat, tot d-aia se certa lumea cand se va termina, de fapt, calendarul maias. Recomand filmul „23” ca sa se vada, mai clar, cum poti reduce orice, ORICE, la un numar anume. Asa e, stiinta se lipseste de misticism, si nu pentru ca nu intelege „mecanismul”, ci pentru ca nu ofera solutii deloc
Scuze pentru unele cuvinte „strambe”, pana mi s-au dezghetat degetele pe telefon, au mai scpat unele
adi, mi-am exprimat și eu rezervele, dar l-am pus măcar ca suport vizual pentru ce înseamnă 360 de grade, respectiv 180. Cât despre filmul cu pricina, ce să zic? Mi se pare ilustrativ pentru ceea ce numea Jung sincronicitate. Asta cu numerele e un caz particular, dar în general sunt o mulțime de lucruri cărora insistăm noi să le dăm un anumit sens și le cam legăm forțat de una sau de alta (valabil pentru superstiții, coincidențe etc.).