Poți fi de ajutor la urmatoarele teme
[via Idei]
Nu cred că am auzit vreodată pe cineva spunând că ”s-a stabilizat în străinătate” și primul impuls a fost să cataloghez exprimarea drept greșită. Însă DEX mi-a arătat că n-aș avea dreptate. Într-adevăr, ”a se stabili” înseamnă ”a (se) așeza (definitiv) într-un loc”, ceea ce înseamnă că ”a se stabili în străinătate” ar trebui să fie o construcție corectă. Doar că ambele verbe în discuție, a se stabili și a se stabiliza sunt sinonime cu ”a se statornici”, deci cu ideea de ”a (se) așeza, a (se) stabili într-un loc (pe timp mai îndelungat sau permanent)”.
Ioan, îți mulțumim pentru sugestie!
Nu, nu, nu! 🙁
Cele trei cuvinte _nu_ sînt sinonime decît uneori, pe anumite porțiuni/în anumite contexte, restrînse (cu care DEX nu mai pierde vremea, că doar îi DEX…).
Deci „cineva s-a stabilizat în străinatate” numai dacă a intervenit SMURD-ul undeva dincolo de graniță… 🙂
Cicu, în ciuda a ce-mi sună mie bine și a ce știam, eu am înțeles că ar fi sinonime în contextul ”stabilirii în străinătate” și doar despre asta vorbeam aici. Altfel, sigur că nu-s sinonime perfecte. Mi-e clar că, de exemplu, ”stabilirea unui curs valutar” și ”stabilizarea unui curs valutar” sunt lucruri foarte, foarte diferite 🙂
Emi, poate nu am înțeles eu prea exact ce vrei să spui. Dar cred că greșești suprapunînd sensuri diferite: „a se stabiliza în străinatate” _nu_ se referă la „a se stabili în străinatate” (în sensul de a-și muta domiciliul stabil acolo), ci doar (poate) la a-și găsi liniștea acolo, a găsi o soluție pentru ceva ce era mereu gata să se dărîme… O prietenă permanentă eventual, pentru cineva nestatornic, acțiunea asta întîmplîndu-se în străinătate 😉
Aș fi curios însă dacă ai vreun exemplu de frază întreagă unde „a [se] stabili” și „a [se] stabiliza” s-ar putea folosi la fel de bine. Mie chiar nu-mi vine nimic în minte.
Emi, vezi că sinonimia aia include un reflexiv în paranteză. deci în unele cazuri e, în altele nu e. caz tipic de unii A sînt B, unii B sînt C, nu rezultă că orice A e C, cam așa și cu stabili, stabiliza, statornici. mai degrabă prin zona tranzitivului ai putea întîlni stabilizatul cumva sinonim cu statornicitul.
altminteri, sinonimia e unul dintre capitolele cu cele mai mari defecțiuni din dex.
A se stabili:
– a-si gasi (hotărâ) locul unde urmeaza sa te muti
– a se lua o hotarare
A se stabiliza:
– a se opri balansul (oscilatia) – in jurul sau insusi – a vreunui obiect („bara stabilizatoare” la autoturism, „aripioarele stabilizatoare” ale unei nave…)
– a se impiedica degradarea in continuare a starii de sanatate
(Asa-numita „stabilizare” monetara este – din cate stiu eu – un eufemism care se refera la „denominarea” (?) – adica la stabilirea valorii (de obicei mai reduse) – unei valute.)
v: Ba (dupa mine) parca dimpotriva: cineva care oscileaza intre doua (sau mai multe) locuri (semi)permanente de şedere* se poate hotărâ sa se statorniceasca (stabilizeze) intr-unul dintre ele (sau intr-un altul, diferit), stabilindu-se acolo.
* Sau intre doua patenere…
Victor, nu pricep, de ce scrii tu cu â la sfîrșitul cuvintelor? că prima dată nici n-am luat în seamă, credeam că-i greșeală. a doua oară, m-ai pus pe gînduri.
Chiar asa, pen’ ce, ma, pen’ ce?? :))
v: Este una dintre greselile sistematice pe care le fac* si de care incerc sa ma dezbar, si (din pacate) se pare ca ori nu reusesc, ori imi merge foarte lent.
* Cand am deprins noua ortografie, cu „â”, am omis (sau nu mi-a ajuns pana la constient / la intelegere / la memorie) partea din regula cu „…si la sfarsitul…”, asa ca m-am deprins prost si acuma deja, atunci cand nu sunt atent la ortografie ci imi alearga ideile inainte si degetul incearca sa „tina pasul” cu ele, in mod reflex scriu tot cu „â” si la sfarsit, desi teoretic STIU ca nu asa se scrie.
Aici „restul lumii” (ATENTIE! N-AM scris „resturile lumii”! 😛 😀 ) trebuie sa aplice principiul cu „sa faci ce spune popa, nu ce face popa”…
Tatiana:
1. CUM adica „ma”? Eventual „mon şer”*… 😛 😆
2. D’AIA! Uite-asa! CE, tre’ sa am neaparat un scop** atunci cand gresesc? 😛
* Ortografia romaneasca este intentionata.
** Ai intrebat „pentru ce” (adica scop), nu „de ce” (adiCA_CAuza, motiv)…
Tu fiind popa, … mon cher?
Esti iertat, dar sa nu se mai intample, da? Am pretentii! (Emi, cum e: … „la tine” sau „de lla tine”?
:)) e-n regulă. doar că nu pricepeam șpilul.
Nu-i şpil, e necaz. Mi-i ciuda, da’…