În limba română, a developa înseamnă a trata cu un reactiv chimic un film, o placă sau hârtie fotografică care au fost expuse, pentru a face să apară imaginea. Cu alte cuvinte, developarea are legătură cu pozele.
În romgleză, developarea circulă ca sinonim pentru dezvoltare, iar tineri din toate colţurile ţării încep să-şi developeze varii abilităţi, în loc să fie de modă veche şi doar să le dezvolte.
Mie-mi sună la fel de forţat ca treaba aia cu hendăluitul, dar ce putem face? Unii au o nevoie mai mare de a ieşi în evidenţă. Poate uneori e chiar necesar să ieşi în evidenţă, dar linia dintre deosebit şi ridicol e adesea foarte fină. Şi termenii ăştia transplantaţi în formă brută din engleză trag mai degrabă spre ridicol. Cel mult aş putea fi tolerantă faţă de faptul că uneori e vorba de adaptare la mediu, la mediul corporatist. Dar câtă vreme văd şi pe la alţii din afara mediului forţări semantice şi câtă vreme avem cuvinte neaoşe perfect capabile să acopere conceptele, stau prost şi cu toleranţa în direcţia asta.
Asta e, acuzaţi-mă că nu thinkez outside the box 🙂
Dan, îţi mulţumim pentru sugestie!
Nu ai pentru ce sa-mi multumesti. Mi-e si frica sa scriu acest comentariu, intrucat dupa cum stii stau foarte prost cu romana, in special cu cea scrisa. Cat despre developat, a fost prea evidenta eroarea, chiar si pentru un autodidact usor agramat ca mine.
🙂
DanC: Agramat – autodidact?
Stai linistit, domnu’ Dan, n-are de ce sa-ti fie frica sa comentezi aici: poate ca autodidact esti dumneata – ceea ce chiar face ca realizarea sa reprezinte o performanta – dar agramat nu te vadesti a fi si NICI cu romana nu pari sa stai rau: vocabularul iti este OK, topica asijderea, si – in ciuda faptului ca ti-am „puricat” comentariul cautand cu-tot-dinadinsul greseli – in tot comentariul n-am reusit sa-ti gasesc nici urma de asa ceva (nici macar vreo micuta eroare de tastare).
Dumneata persevereaza cu comentatul si eu voi persevera cu scotocitul – daca mai doresti sa o fac. (In caz contrar nu voi remarca decat ceea ce imi pare eroare flagranta.)
Foarte fain subiect si mai ales: de actualitate! Vis-a-vis de acest aspect am mai auzit deunazi ceva de genul: „sa facem un planning!” – cand era perfect normal sa se spuna simplu si romanesc: „Sa facem un plan/o planificare!’, totul e sa-l/s-o urmam!! 🙂
Slabe şanse să se strecoare în graiul comun, e mult prea departe de traducerea în limba româna şi este larg acceptat sensul de revelare; plus că e termen pur tehnic şi nu foarte frecvent.. Mult mai grav e cu „determinat”. Ăsta a pătruns bine, mai ales la VIP-urile zilei, care învaţă simultan româna şi engleza, având lacune serioase la ambele. La politicieni e obligatoriu, aproape la toţi.