CANALUL KIEL- (NORD-OSTSEE-KANAL), cel mai lat (104 m lăţime min.) şi mai aglomerat canal. Este situat în N Germaniei şi uneşte Marea Baltică (Golful Kiel = Kieler Bucht) cu Marea Nordului , scurtând cu 400 km legătura pe apă dintre Hamburg şi Kiel. Construit în perioada 1887-1895, a fost inaugurat la Holtenau (lângă Kiel), la 21 iunie 1895, de împăratul Wilhelm II. Ulterior între 1907 şi 1914, s-au efectuat lucrări de lărgire care l-au adus la dimensiunile actuale.

Canalul a fost construit şi din raţiuni militare (strategice) care însă au dispărut practic după al Doilea Război Mondial; numele purtat a fost iniţial Kaiser Wilhelm II Kanal, schimbat în 1948 cu cel actual, geografic, NORD-OSTSEE CANAL. Măsoară 98,7 km lungime.

Ecluzele de la cele două capete ale canalului, respectiv la Holtenau (portul oraşului Kiel) şi Brunsbiittelkoog (gurile Elbei), măsoară 330 m lungime, 45 m lăţime şi 14 m înălţime. In anul 2002 au trecut prin canal 38 522 nave, traficul înregistrat – 64,6 mii. t – fiind cu 35% superior
celui din 1996.

MARELE CANAL (YUN HE), cel mai vechi canal de navigaţie şi irigaţii. (2 700 km iniţial, în prezent 1 782 km), situat în E Chinei. Leagă oraşele Beijing (capitala R.P. Chineze) şi Hangzhou, port la Marea Chinei de Est, unind cele trei mari fluvii chinezeşti care se varsă în Marea Chinei de Est: Huang He = Fluviul Galben , Huai He şi Changjiang, fost Yangzi ( Fluviul Albastru ); scurtează distanţa dintre cele două mari oraşe cu peste 900 km.

Marele Canal a fost construit, între secolele V î.Hr. şi XIV, pe sectoare, anumite ramificaţii fiind aproape perpendiculare pe actuala direcţie de desfăşurare a canalului. Primul sector (canalul Hankeou) a fost construit începând cu anul 540 î.Hr. şi lega fluviile Yangzî şi Huai He.

Marile lucrări însă, care aveau să ducă la construirea giganticului M.C, au fost reluate abia după 11 secole, sub dinastia Souei (581-618 d. Hr.) şi terminate în anul 1 327 sub dinastia Yuan. Sub dinastia Souei au fost realizate canalele Tongtsi (care lega actualele oraşe Luoyang şi
Huainan) – 1 000 km pe direcţia V-E; Yongtsi care unea acelaşi oraş Luoyang, situat pe un afluent al fl. Huang He înainte de intrarea acestuia în Marea Câmpie a Chinei de Est, cu Tianjin, port la Golful Bo Hai (Marea Galbenă) – cu direcţia SV-NE (tot 1 000 km lungime); Kiangnan (400 km) care lega actualele oraşe Zhenjiang, aflat la câteva zeci de km de Nanjing, şi Hangzhou, care formează şi azi extremitatea sudică a M.C, la Golful Hangzhou al Mării Chinei de Est.

Aceste trei canale, terminate în numai şase ani, au fost racordate la Canalul Hankeou, construit înaintea erei noastre, care, de asemenea, a fost repus în stare de funcţionare.

Sub dinastia Yuan, care îşi stabilise capitala la Beijing, s-a renunţat la canalele care convergeau spre interiorul ţării, la Luoyang, construindu-se alte două canale. Primul, Houeitong-Tsitcheou (600 km), care a început să fie construit în 1289, lega şi leagă oraşele Huaiyn, din S Pen. Shandong, cu Lintsing, din NV Pen. Shandong; la întâlnirea cu Huang He, având în vedere marea diferenţă de nivel dintre cele două cursuri de apă, au fost construite, pe parcursul canalului, 30 de ecluze. Al doilea, şi totodată ultimul sector al Marelui Canal, aşa cum funcţionează şi astăzi, numit Canalul de Nord, a racordat Marele Canal cu Beijingul.

Marele Canal a legat principalele cursuri de apă din partea de E a Chinei, jucând un rol important în asigurarea comunicaţiilor N-S într-o epocă în care lipseau şoselele şi căile ferate, iar transporturile maritime erau puţin dezvoltate. De asemenea, acest canal a avut şi are un rol
important în irigarea unor întinse suprafeţe de teren.

Astăzi Marele Canal, recondiţionat, este navigabil pe cea mai mare parte a cursului său pentru vase de peste 1 000 t.

KARAKUM/GARAGUM, cel mai lung canal modern de irigaţie (1 069 km). Canalul străbate, pe la S, deşertul cu acelaşi nume din Asia Centrală, aducând aici (până la Biizmein, provincia Balkan din V Turkmenistanului) o parte din apele bogate ale cursului superior al fl. Amu-Daria (2 540 km lungime; debuşează în Marea Arai = Aral’skoje More). În afară de apa industrială, asigură irigarea a cea 300 000 ha cultivate (îndeosebi cu bumbac, cereale şi legume) şi a pprox. 5 mii. ha de păşuni. Pe parcursul său au fost realizate începând cu 1959 mai multe lacuri artificiale,
între care Hauz-Hansk (cu un volum de 650 mii. m3 în prezent), Kopetdag (190 mii. m3), cele două bazine de retenţie din zona oraşului ASchgabat (de 6 şi, respectiv, 48 mii. m3). Are un debit important (300 m3/s) şi este navigabil – în prezent pe cea 800 km.

CANALE

•   cel mai aglomerat – Kiel

•   cel mai lat – Kiel

•     cel mai mare sistem de ecluze – Panama

•     cel mai vechi şi lung canal de navigaţie şi irigaţii – Marele Canal ( China )

•     cel mai lung canal maritim – Suez

•    cel mai lung canal fluvio – maritim artificial , 304 km – Sfântul Laurenţiu ( America de Nord )

•     cel mai mare trafic – Suez

•     cel mai lung canal modern de irigaţii – Karakum