Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Va rugam sa va autentificati.

Please briefly explain why you feel this question should be reported.

Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.

Motivul pentru care raportezi utilizatorul.

Floarea-de-colţ (Leontopodium alpinum)

Floarea-de-colţ (Leontopodium alpinum)
Poți fi de ajutor la urmatoarele teme

I se mai spune şi în alte feluri, după tradiţia locală: albumeală, siminic, floarea-reginei, steluţă. Planta este o adevarata minune a naturii. De aceea este căutată şi culeasă uneori nechibzuit. Floarea-de-colţ sau floarea reginei (Leontopodium alpinum) este o specie de plante erbacee, perenă.

Odinioară, floarea-de-colţ împodobea şi pajiştile de pe culmile domoale ale Bucegilor şi Făgăraşului, dar a fost culeasă fără cruţare. Azi o mai întâlnim sus, pe cetăţile de calcar,în Munţii Maramuresului, Haghimasului, Vrancei, Ciucas, Fagarasului, Bucegi, Căpăţânii, Retezat, Ţarcu, Godeanu, Bihorului, Cozia si Ceahlau. Numai în puţine locuri, ca în Munţii Apuseni, coboară pînă la 600 m.

Tendinta excursioniştilor de a o recolta a facut ca existenţa florii de colţ să fie pusa în pericol, de aceea, celor care o întâlnesc le amintim recomandarea acad. Emil Pop, valabilă, de altfel, şi pentru multe alte flori: «Aviz stăruitor celor care, cu toată opreliştea oficială, nu-şi vor birui ispita: să rupă ori să taie numai partea aeriană, să cruţe organul din care va renaşte floarea; păcatul lor va fi mai mic.»

Floarea-de-colţ este o plantă de stepă, venită de departe, din ţinuturile Asiei, unde pe alocuri creşte înaltă şi deasă ca iarba. De altfel, «straiele» ei din pâslă au menirea s-o apere de căldură şi vântul ce suflă prin locurile ei de baştină. Are tulpină subţire, frunze liniare şi flori grupate în inflorescenţe înconjurate de nişte frunze pâsloase, ce-i dau aspect de steluţă. Intreaga planta este acoperita cu peri catifelaţi, argintii, care îi dau un aspect deosebit.

Are in pamant un rizom cilindric, acoperit cu resturi de frunze negre-brune.
La suprafata pamantului formeaza o rozeta de frunze, din mijlocul carora se ridica tulpina scurta de 5 – 20 cm, uneori chiar şi de 30 cm, ce poarta oinflorescenţa , de forma unui disc, in care sunt grupate, în mod normal, florile.

Inflorescenta este îmbracata la varf cu frunze paroase, unele mai mari, altele mai mici, luand forma de stea, conferindu-i o nota aparte de gingasie si frumusete.

A fost declarata monument al naturii si este ocrotita prin lege.

3 comentarii

  1. cam putin si nu trebuia sa puna acel filmulet de pe youtube:).

Lasa un comentariu