Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Va rugam sa va autentificati.

Please briefly explain why you feel this question should be reported.

Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.

Motivul pentru care raportezi utilizatorul.

Animalele, luptatori ingeniosi

Animalele, luptatori ingeniosi
Poți fi de ajutor la urmatoarele teme

În lumea animalelor lupta pentru supravieţuire este contină şi crâncenă. De aceea animalele au tot felul de arme, care ne uimesc prin eficacitate: platoşe. spini, coarne, carapace, plăci osoase, colţi.

Astfel, narvalul, o specie de delfin, are o adevărată lance, care poate ajunge şi până la 2m lungime, provenită din dezvoltarea la aceste dimensiuni a unui dinte. Elanii din Alaska au coarne uriaşe, elefanţii au colţi ce ajung şi până la 3m lungime şi cântăresc 100 de kilograme. Colţii mistreţilor sunt adevărate pumnale iar porcul spinos ne ameninţă cu spini otrăvitori.

Alte animale posedă un adevărat laborator unde prepară substanţe urzicătoare sau ortăvitoare. Este cazul insectei numită cantarida care secretă pe abdomen o substanţă urzicătoare. Şi meduza are braţe urzicătoare cu care paralizează prada. Unele insecte secretă sânge otrăvitor pe corp sau picioare, termitele secretă o substanţă cleioasă pe adversar, gândacul bombardier elimină o salvă pocnitoare asupra agresorului, intimidându-l.

Unele animale fabrică toxine foarte puternice: caracatiţa cu inele albastre, scorpionul imperial ( omoară un animal de vreo 20 kg),văduva neagră (păianjen negru cu pete roşii pe abdomen  nu provoacă moartea, ci dureri mari), păianjenul păros, pisica de mare ( are spini toxici ), broscuţa râioasă columbiană ( secretă otravă puternică pentru om pe tegument).

O  treime din şerpi , cam 400 specii sunt otrăvitori (America, Australia). La noi vipera cu cruce, vipera cu corn, vipera mediteraneană, care au venin împins prin canalul dintelui ca o seringă. Lichidul este limpede, vâscos, galben sau verde, fără miros- substanţa viperină- atacă Sistemul Nervos sau Circulator. Scăparea de venin se face cu antidot. Azi veninul este medicament pentru farmacii.

Alte animale se apără cu ajutorul … mirosurilor urâte.  Astfel, ploşniţe puturoase elimină substanţe neplăcute ce provoacă repulsie, la fel şi molia roşie şi alţi fluturi. Pupăza tapetează cuibul cu excrementele ei. Vulpea elimină o urină urât mirositoare pentru a-i lua bursucului vizuina, acesta fiind foarte curat.

Dacă mai amintim şi procedeul de a simula moartea, folosirea unor şocuri electrice, imitarea animalelor periculoase, lăsarea unor părţi ale corpului pe câmpul de luptă, găsirea unor „protectori” mai puternici, folosirea otrăvurilor altor organisme înţelegem că sistemul de apărare al animalelor este foarte variat şi ne putem minuna de inventivitatea acestora.

2 comentarii

  1. uauuuuuuuuuuuuuuuuuu!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Lasa un comentariu