Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Va rugam sa va autentificati.

Please briefly explain why you feel this question should be reported.

Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.

Motivul pentru care raportezi utilizatorul.

Săptămâna Mare

Săptămâna Mare
Poți fi de ajutor la urmatoarele teme

Saptamâna Mare se mai numeste si Saptamâna Patimilor, fiind o perioada foarte importanta pentru crestinii care sarbatoresc Pastele. Este saptamâna în care trebuie sa ne reculegem, să căutăm liniştea sufletească. Fiecare zi a saptamânii are o semnificatie aparte.

Luni – Biserica ne aduce aminte de fericitul Iosif cel frumos la suflet si la trup. Este vorba de Patriarhul Iosif, care a reusit sa-si ierte pâna si fraţii care l-au tradat si vândut, a salvat de la moartea prin înfometare pe concetăţenii si conaţionalii sai, pe care apoi i-a adus în Egipt.
Tot în ziua de luni se pomeneste si despre o minune pe care a facut-o Domnul Hristos. Trecând pe lânga un smochin, a observat ca acesta nu rodea. Atunci a poruncit ca smochinul sa se usuce si chiar aşa s-a întâmplat. Aceasta este de fapt o pilda, din care trebuie sa întelegem ca fiecare dintre noi a primit un dar, o capacitate, pe care trebuie sa şi-o dezvolte. Să nu traim pe lume ca smochinul cel sterp, deci fara sa facem nimic, ci sa fim asemeni unui pom roditor, sa lasam ceva în urma noastra.

Marţi – se pomeneste despre pilda celor 10 fecioare, cinci înţelepte si cinci neînţelepte. Cele înţelepte au avut untdelemn în candelele lor si l-au întâmpinat pe domnul Isus Hristos, iar cele neînţelepte nu l-au putut întâlni, pentru ca nu aveau untdelemn si s-au dus sa cumpere, pirzând acest moment important. Pilda ne învata sa fim cu luare aminte la noi însine si îndatoririle  pe care le avem, să facem fapte bune mereu, sa nu fim delăsători, să fim întotdeauna pregătiţi pentru marile evenimente.

Miercuri – se vorbeste despre femeia cea pacatoasa, care l-a uns cu mir pe Domnul. Femeia a adus mir în valoare de 300 de dinari, care reprezentau pretul a 300 de zile de lucru, aratându-si în acest fel respectul si pretuirea fata de Domnul Hristos.  Femeia era constienta de pacatele ei, de aceea a udat cu lacrimi picioarele Domnului, apoi s-a despletit si le-a sters cu parul, rugându-se sa fie dezlegata de pacate, asa cum si-a dezlegat ea parul. Deoarece a dat dovada de mare cainta, a fost iertata. Si aceasta poate fi o pilda, în sensul ca niciodata nu e prea târziu sa îndreptam răul pe care l-am facut.
Tot miercuri este ziua când în mintea lui Iuda încolţise ideea tradarii.

Joi – Are loc Cina cea de taina. Este momentul când Domnul Hristos rosteste cunoscutele cuvinte :”Luati, mancati, acesta este trupul Meu care se frange pentru voi spre iertarea pacatelor. Asemenea si paharul dupa cina zicand: Beti dintru acesta toti, acesta este sangele Meu al legii celei noi care pentru voi si pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor”. Iisus Hristos este prins, arestat în gradina Ghetsimani si condamnat sa fie rastignit.

In Joia Mare, oamenii merg la biserica sa se spovedeasca si sa se împartaseasca. Tot in Joia Mare, in Maramures nu se da prescura acasa, ci se opreste de la toata lumea, caci din ea se pregatesc pastile. Seara, lumea se duce la priveghi, la denie, toti in haine de doliu, facute din panza alba si cusute cu negru.
Vopsitul oualor in rosu se face in Joia Mare, urmand ca in Sambata Mare sa se coaca pasca si cozonacul ce vor fi aduse la biserica in noaptea de Inviere pentru a fi sfintite.
Exista si cateva superstitii referitoare la aceasta zi:
– nu este bine sa dormi în Joia Mare, caci cine doarme in aceasta zi nu va avea spor la lucru tot anul;
-se spune că în ziua de joi mortii vin la vechile lor locuinţe, unde stau pana în sâmbata dinainte de Rusalii;
– se fac focuri în curtea casei, pentru ca morţii să se poată incalzi;
– se împarte băutură şi mâncare sfinţite;
– o alta traditie este nunta (maritarea) urzicilor, adică urzicile au îmbătrânit şi nu mai sunt bune de mâncat;

Vineri – se mai numeste si Vinerea Patimilor, si ne aminteste de suferintele si batjocura îndurate de Domnul Hristos pe cruce. Crestinii tin post negru în amintirea chinurilor la care a fost supus Iisus Hristos. Se spune ca nu este bine sa consumam otet în aceasta zi, deoarece peste ranile Mântuitorului se turna otet, pentru ca suferinta sa fie si mai mare.
In Vinerea Mare, nu se mai slujeste Sfinta Liturghie, se tine post negru si nu lucreaza nimeni nimic, nici macar clopotele nu se trag. Daca trebuie vreun mort ingropat, se-ngroapa numai cu bataie de toaca. De cand se slujeste Punerea in Mormant si pana in ziua Invierii, nu se trag clopotele

Sambata Mare este ziua îngroparii trupului Domnului.Fiind ultima zi a Postului Mare, era obiceiul ca batranii si copiii sa se impartaseasca.
Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand gospodinele pregatesc cea mai mare parte a mancarurilor traditionale, definitiveaza curatenia şi verifică hainele pe care le vor îmbraca la Înviere si in zilele de Pasti.

Duminica – de dimineată, devreme, femeile care s-au dus să ungă trupul lui Hristos cu uleiuri, aşa cum era obiceiul, nu îl mai gasesc. Soldatii puşi să păzeasca nu au văzut nimic, deşi mormântul era astupat cu o lespede foarte mare si grea. De fapt, se spune ca la miezul nopţii, între sâmbătă şi duminică, mormântul s-a deschis iar Domnul Hristos a înviat. Oamenii se duc să ia lumină, apoi slujba religioasă continuă până la ziuă. Postul a luat sfârşit, oamenii merg şi se ospătează cu mâncărurile tradiţionale, dar nu înainte de a se împărtăşi.

Pentru Săptămâna Patimilor sunt caracteristice urmatoarele tradiţii:
– multă linişte sufletească;
– respectarea stricta a postului;
– curăţenie în locuinţe şi în curţi;
– întreruperea provizorie a lucrarilor principale în camp;
– prgătirea hainelor noi pentru sărbatoare;
– tăierea vitelor si păsărilor pentru sarbatori;
– împartaşirea la biserică;
– şi, foarte important,iertarea reciproca între oameni.

Se spune că între Înviere şi Duminica Tomii raiul rămâne deschis.
Cine moare in acest interval – si mai ales in ziua de Pasti sau in saptamana cea dintai dupa Pasti, numita pretutindeni Saptamana Luminata – merge de-a dreptul în rai, pentru că in timpul acesta uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului închise. Cel care moare este primit in rai, indiferent de păcatele pe care le-a facut, deoarece acestea sunt iertate.

Copiii care se nasc în aceasta zi, si mai cu seama când se trage clopotul întâia oară la biserică, vor avea mult noroc toată viaţa.

Lasa un comentariu