Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Va rugam sa va autentificati.

Please briefly explain why you feel this question should be reported.

Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.

Motivul pentru care raportezi utilizatorul.

Mari călători – Vikingii

Mari călători – Vikingii
Poți fi de ajutor la urmatoarele teme

Vikingii, cei despre care s-au spus şi s-au scris atâtea legende si care au înspăimântat Europa în secolul al VIII lea, au trăit iniţial în locurile unde astăzi se află Norvegia, Suedia şi Danemarca. Numele lor provine de la denumirea fiordurilor norvegiene , Wik. Termenul de vikingar mai înseamnă şi pirat, care nu era departe de ceea ce făceau înalţii şi fioroşii războinici. Mai sunt pomeniti şi sub numele de normanzi, adică oameni ai nordului. Englezii i-au numit dani, cuvântul „danir” însemnând „uriaş”. Iată că şi germanii le-au găsit un nume, ascomani, adică oameni ai frasinului, arbore des întâlnit în zonele nordice.

Odată cu fluxul, neîntrecuţii corăbieri pătrundeau pe cursurile fluviilor şi râurilor mari şi prădau ţinuturile pe care le călcau. Se spune că au pătruns de patru ori pe apele Senei şi au atacat şi prădat Parisul. Jefuiau şi ardeau mănăstirile şi bisericile, satele, omorau deopotrivă femei şi bărbaţi. Se spune că regele Carol cel Gros a fost aşa de înspăimântat de năvala fioroşilor şi cruzilor vikingi, încât a oferit conducătorului lor, legendarul Segfried o cantitate impresionanta de aur şi învoirea de a lua din Burgundia tot ce doresc.Curajoşii vikingi erau mereu în căutare de ţinuturi noi. Astfel ei au ajuns în insulele britanice, în Gibraltar şi Mediterana, în zona Volgăi şi se spune că ar fi ajuns chiar şi pe coastele Americii.

Deveniţi spaima Europei, vikingii atacă Spania, jefuiesc in 844 Sevilla, ajung apoi pe ţărmurile Italiei, în Sicilia, dar şi în Africa de Nord şi în Grecia. Renumita flotă bizantină nu a putut face faţă drakkarelor venite din nord.

Vikingii au putut să ajungă pe ţinuturi atât de îndepărtate datorită iscusinţei lor de navigatori şi de constructori de corăbii. Conducătorii erau înmormântaţi cu corăbiile lor, de aceea acestea s-au conservat bine şi au putut fi studiate. Lungimile navelor erau cuprinse între 6 şi 24 metri, chiar şi mai mari, partea din faţă si cea din spate erau de aceeaşi formă, ascuţite şi mult curbate. Acest sistem permitea schimbarea cu uşurinţă a direcţiei de mers. Unele corăbii aveau vâsle, altele vele făcute din stofe de lână. Velele erau pictate uneori cu diverse scene de luptă. Pentru ca să fie cât mai înspăimântătoare, capetele corăbiilor erau împodobite cu sculpturi reprezentând capete de balauri sau şerpi. În secolul al IX lea colonizează Islanda. În anul 981 neobosiţii vikingi, conduşi de Erik cel Roşu, numit aşa datorită culorii părului său, ajung până în Groenlanda, numită şi Ţara Verde. Aici au întemeiat o colonie care a supravieţuit până în secolul al XV lea. Deoarece Groenlanda face parte, geografic, din America de Nord, dacă privim lucrurile din acest punc de vedere, putem spune că Erik cel Roşu este descoperitorul Lumii Noi, cu 500 de ani înaintea lui Cristofor Columb. Se spune că fiul lui Erik cel Roşu ar fi ajuns până pe coastele Americii, într-o regiune pe care a botezat-o Matkland, adică Ţara Pădurilor.

Vikingii erau buni navigatori, navigau pe vreme bună sau rea, ziua sau noaptea. Se pare că nu cunoşteau Steaua Polară, dar se orientau după o stea dublă din constelaţia Girafei, pe care o numeau Tyr şi despre care credeau că este ochiul unui zeu ce îi proteja. Se mai orientau după Soare şi după zborul păsărilor.

Vikingii au luptat şi cu slavii, care, la rândul lor atacaseră de câteva ori Danemarca şi Scandinavia. Se spune că vikingii au pătruns pe Neva, iar atunci când nu mai era apă transportau drakkarele pe roţi sau chiar pe umeri, ajungând până la fluviul Nipru, de unde au pornit din nou pe apă, ajungând în Marea Neagră. De pe Volga au ajuns şi în Marea Caspică.

Se pare că renumiţii corăbieri au ajuns şi la noi, în Dobrogea. În localitatea Basarabi ( Murfatlar ) s-a descoperit o biserică datând din secolul al X lea,care păstreză unele dovezi ( litere, diferite reprezentărui ) ce vin în sprijinul acestei afirmaţii.

2 comentarii

  1. este un articol care mi-a fost foarte de folos merci p-u informatii
  2. MUltzumesc pentru acest referat.MI-a fot de folos mie shi colegilor mei pentru Geogra cand am studiat norvegia .
    MS MS MS MS

Lasa un comentariu