A fost odată ca niciodată un Vrăjitor sufletist şi iubit de toţi cei din jurul său. Într-o zi, în timp ce se plimba prin sat, un şoricel a căzut chiar în faţa lui, din ciocul unei ciori. Vrăjitorul a ridicat soriceul şi l-a hrănit cu nişte orez.
Într-o altă zi, Vrăjitorul a văzut cum o pisică îl fugărea pe şoricelul salvat de el, pe uliţele satului. Speriat că şoricelul ar putea fi mâncat de pisică, Vrăjitorul l-a transformat pe şoricel într-o pisică pentru a se putea apăra singur.
Ziua următoare, îşi vede pisica ameninţată de un tigru şi imediat a transformat şi pisica într-un tigru.
Sătenii ştiau acest lucru şi au început să vorbească între ei: “Acela nu este tigru! Este un şoricel pe care Vrăjitorul l-a transformat în tigru. Nu are cum să ne mănânce, nici măcar nu ne este frică de el.”
Atunci când tigrul a auzit aşa ceva s-a înfuriat din cauza Vrăjitorului care îi salvase viaţa și se gândea: “Atâta timp cât Vrăjitorul este în viaţă, toată lumea va şti cine am fost de fapt…un biet şoricel!”
Atunci când Vrăjitorul l-a văzut pe tigru cum se îndrepta spre el a înţeles imediat ce plan a pus la cale şi l-a transformat pe fiorosul tigru în şoricelul neajutorat, aşa cum era când l-a găsit pe drum.
Morala: Nu trebuie să uităm niciodată de unde am plecat, indiferent cât de departe am ajuns și cine suntem azi, mai ales că nu știm când vom fi nevoiți să o luăm de la capăt.
Lasa un comentariu