Un câine şi un măgar trăiau pe lângă casa unui om înstărit. Câinele păzea gospodăria bogătaşului, iar măgarul îl ajuta să care bagajele grele.
Într-o zi după-amiază toridă, câinele dormea la umbră, pe veranda casei. La un moment dat, s-a auzit un zgomot ciudat. Câinele şi-a ridicat puţin capul, apoi s-a culcat la loc.
Măgarul, văzând că din partea câinelui nu este nicio reacție, îl întreabă: “De ce nu latri? Ar putea fi un hoţ.” Câinele îi dă imediat replica măgarului: “Mai bine îţi vezi de treaba ta!”
Măgarul nu a vrut să îl asculte. Pentru că îi era teamă să nu fie vreun hoţ în preajmă, şi dorind să îşi apere stăpânul, măgarul a început să ragă cu putere.
Stăpânul, care se odihnea în casă atunci, şi-a ieşit din fire din cauza gălăgiei pe care o făcea măgarul în curte şi a ieşit nervos afară, a prins măgarul şi i-a tras o mamă de bătaie pentru că din cauza lui nu a putut să adoarmă.
Morala: Bunele intenţii nu sunt întotdeauna apreciate. De cele mai multe ori este bine să îţi vezi de treaba ta.
Lasa un comentariu