Într-un mic sat trăiau doi prieteni: Papa şi Dharma. Deşi erau firi diferite, cei doi se înţelegeau foarte bine şi relaţia lor de prietenie era extrem de solidă. Papa nu era un om onest, în schimb prietenul său era cinstit cu toată lumea.
Într-o zi, Papa i-a propus prietenului său să înceapă împreună o afacere. Dharma a fost de acord, aşa că s-au stabilit undeva lângă un orăşel şi au pus bazele unei afaceri prospere.
După câteva luni, cei doi prieteni şi-au spus că au strâns suficient bani şi e momentul să se întoarcă în satul lor. În drumul spre casă, Papa şi Dharma trebuiau să treacă printr-o pădure. Când a venit noaptea şi s-au oprit să se odihnească, Papa a decis să ţină el toţi banii pe care îi aveau. Toată noaptea însă, Papa nu a închis un ochi şi a stat să pună la cale un plan.
În zori, înainte să pornească din nou la drum, Papa îi spune lui Dharma: ”Ştii, am câştigat atât de mulţi bani…poate nu e atât de înţelept să îi ducem pe toţi în sat. Haide să îngropăm toţi banii aici. De fiecare dată când vom avea nevoie de bani, ne întoarcem împreună aici, şi luăm cât ne trebuie.”
“E o idee foarte bună”, a spus Dharma. Au îngropat toţi banii la rădăcina unui copac şi au pornit la drum spre satul lor. În noaptea următoare, Papa s-a întors în pădure şi a dezgropat toţi banii, apoi a astupat groapa pentru a nu părea nimic nefiresc.
În dimineaţa următoare, Papa s-a dus acasă la Dharma şi disperat îi spune: “Am nevoie urgent de nişte bani. Hai să mergem şi să luăm câţiva.”
Cei doi prieteni au ajuns lână copacul unde îngropaseră împreună banii şi au început să sape…doar că, banii nu mai erau acolo.
Papa l-a acuzat imediat pe Dharma că a furat banii. Au plecat amândoi la înţeleptul satului pentru a le face dreptate. Înţeleptul le-a cerut celor doi să dovedească că sunt nevinovaţi Înţeleptul a decis să meargă a două zi la copac.
În acea noapte, Papa i-a cerut ajutorul tatălui său. A doua zi, au plecat cu toţii la copac. Înţeleptul s-a întors spre copac şi i-a spus: “Zeu al acestui copac, cine este vinovatul?”
O voce din interiorul copacului a răspuns: “Dharma este vinovatul. El a luat banii.”
În timp ce înţeleptul şi toţi bătrânii satului discutau despre ce s-a întâmplat, Dharma a adunat crengi şi frunze uscate, le-a pus într-o gaură din trunchiul copacului şi le-a dat foc. În timp ce fumul pătrundea în trunchiul copacului, cineva a ieşit afară, tuşind. Era tatăl lui Papa care se ascunsese in scorbură. Pentru fapta sa, Papa a fost aspru pedepsit.
Lasa un comentariu