Într-o buna zi, un leu bătrân aflat în cautarea hranei, când s-a apropiat de turma de oi, pur si simplu a rămas năuc – nu îi venea să-şi creadă ochilor ! În mijlocul oilor se afla un leu tânar şi viguros şi, ceea ce era şi mai uimitor, oile nu se temeau de el. Leul, hotărât să dezlege acest mister, uită complet de mâncare şi porni spre turmă…însa, pe măsură ce se apropia, mirarea lui creştea, pentru că leul cel tânar alerga laolaltă cu oile. În cele din urma l-a prins şi l-a culcat la pamant. Leul cel tânar, speriat, a început să plânga şi să-l roage pe atacator să-i dea drumul:
– Te rog, nu ma ucide, lasă-mă sa mă duc la semenii mei!
Atunci, leul cel batran l-a dus pana la marginea unui lac din apropiere – a carui apă era cristalină şi netulburată – şi l-a forţat să-şi privească chipul pe luciul apei. Leul cel tânăr tresări de uimire. Nu-i venea să creadă că acela era el. Înţelese imediat că nu seamănă cu restul turmei, dimpotrivă, este un leu tânăr şi puternic. Era atât de bucuros de descoperire, încât a răcnit atat de puternic, de a rasunat întreaga vale. Pana atunci nu scosese nici un fel de răget, deoarece nu se credea cu nimic diferit de o oaie.
Atunci batranul leu i-a spus:
– Munca mea s-a încheiat ; acum totul depinde doar de tine. Vrei cumva sa te intorci la turma în care ai crescut ?
Leul cel tânar a râs şi i-a raspuns :
– Te rog să mă ierti, dar pur si simplu uitasem cine sunt. Îţi multumesc foarte mult că m-ai ajutat să-mi dau seama cine sunt cu adevărat! Dacă nu te întâlneam, m-aş fi purtat toată viaţa ca o biată oaie, fără să-mi cunosc puterile.
Şi regele animalelor plecă mândru, netemător, fără să mai arunce nici măcar o privire înapoi, adâncindu-se în jungla plină de pericole.
Proverb: Cunoaşte-te bine pe tine însuţi, astfel vei şti sa-ţi foloseşti calităţile şi să lupţi cu defectele.
ba nu va radeti de mine cas leu amu sa si vi mananc daca nu taceti