Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Va rugam sa va autentificati.

Please briefly explain why you feel this question should be reported.

Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.

Motivul pentru care raportezi utilizatorul.

Un pedagog de scoala noua, de I.L. Caragiale

Un pedagog de scoala noua, de I.L. Caragiale
Poți fi de ajutor la urmatoarele teme

D. Mariu Chicoş Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, şi-a început cariera printr-o memorabilă conferenţă didactică.Vom da aci mai la vale conferenţa în rezumat, apoi câteva note, luate după natură, despre activitatea în praxă a eminentului pedagog.

Trebuie prealabil să spunem că d-sa, totdeauna înainte de e şi i, pronunţă pe:

n ca gn franţuzesc,
t ca k,
d ca gh,
g ca j,
c ca ş.

Aceasta pentru uşurarea citirii citatelor din vorbirea d-sale, pe cari voim să le transcriem pe cât se poate cu pronunţarea lor originală. Cititorul va suplini părţile din cale afară originale, pe cari ne-a fost prea greu să le transcriem exact, ca de ex. gn şi g.

[modifică] Conferinţă

„Onorat aughitoriu,

Vom căuta să ne roskim astăzi ghespre metoda ghe a prăda grămakica în jenăre şi apoi numai doară ghespre metoda intuikivă şi ghespre răspunsurile neapărake, neţăsitake ghe lojica lucrului, amăsurat inkelijinţii şcolerului!”

Aşa începe d. conferenţiar. Cui nu a asistat la conferenţa aceasta trebuie să-i spunem că pedagogul pune întrebările şi presupune şi răspunsurile. Aşa că urmarea, deşi s-ar părea o conversaţie între pedagog şi şcolar, este însuşi corpul conferenţii. Iată rezumatul acestei superioare opere didactice.

Urmează conferenţiarul:

Pedagogul: No! ce-i grămakica?

Şcolerul: Grămakica iaste…

Pedagogul: No că-z ce iaşte? că-z doar nu iaşte vun lucru mare.

Şcolerul numai apoi se răculeje şi răspunghe: grămakica iaşte o ştiinţă ghespre cum lucră limba şi lejile mai apoi la cari se supune aceea lucrare, ghin toake punturile ghe veghere.

Pedagogul: Bravo, mă! prostovane! (îi zic aşe doară nu spre admoniţiune, ci spre înghemn şi încurajare). No, acuma, spune-ne tu numai cum se împart substankivele? Şcolerul, la întrebarea aceasta a mea doară, musai să răspunză, neţăsare, amăsurat priceperii şi răţiunii sale:

Şcolerul: În substankive care se văd şi substankive cari nu se văd – reşpeckive concreke şi abstracke!

Pedagogul: Apoi merem mai gheparte pe ogorul pedagojic şi punem cheskiunea doar:

Aţi auzit voi, copii, ghespre jăn? Ce iaşte jănul?

Şcolerul răspunghe: Jănul e cumu-i lucru: masculin, femenin şi ekerojen au neutru, reşpeckive ghe bărbat, ghe femeie şi ghe ce nu-i nici bărbat, nici femeie.

Pedagogul: Esemple doară…

Şcolerul apoi musai se exprime astfel:

Calul îi substankiv masculin; iel se schimbă în iapă, ş-apoi ghevine femenin.

Pedagogu1: No! dar neutru?

Şcolerul (inoţent cumu-i, el nu poake da exemplul aghecvat; eu, pedagogul, atuncia-s gata să-i dau ilustrăţiunea keoriei)…

Pedagogul: Neutru! Neutru mai apoi, dacă-i calul masculin şi iapa femenină, neutru-i catârul, carele nu-i nici cal, nici iapă, nici măgar, nici cal: e catâr, aghică corşitură, ghe îmbele jenuri, şi mai gheparke pentru aceea se conzultă zoologhia, care-i o altă ştiinţă naturale, şi doară naturalia non sunt turpia!…

După aceea doară, şcolerul musai să fie, în răţiunea să puerilă, eghificat pe gheplin ghe jănurile tutor substankivelor.

Vine numai dup-aceea cheskiunea makemakică… Spune-ne tu doară, Bârsăscule! (zic eu şcolerului) ce înţăleji tu prin curbă, o linie curbă?

Şcolerul: Care nu-i ghireaptă…

Pedagogul (zâmbind cu bunătate): No! care nu-i ghireaptă, bine! da’ cumu-i, dacă nu-i ghireaptă?

Şcolerul mai apoi vine la aceea înduplecare a răţiunii că musai va să răspundă minken:

E o linie oablă, oablă, care mere şi mere şi mere şi iarăşi se-ntoarnă ghe unghe o purces.

Pedagogul (jucându-şi serios rolul): Bine! răspuns limpeghe! chiar! reşpeckive esact… No acuma, spune-ne cine au invăntat numerele?

Şcolerul acuma, după memorare numai, căci memoria e, cum zice Tubinghen, pur animală, răspunghe ca animalul: numerele pare, reşpeckive cele cu soţiu, le-au invăntat Pitagora, iar mai apoi cele impare, reşpeckive cele fără soţiu, le-au invăntat Eratoskenes!

Bravo!

Cum veghe, onoratul aughitoriu, toake răspunsurile şcolerului după metoada intuikivă moghearnă sunt neţesitake prin lojika lui, proprie vorbind născândă, dar completaminke formată printr-o educăţiune aghecvată cercustanţelor, probăluike ca gherivând ghin natura noastră, carea lucră pe cum e mânată mai gheparke.

Într-o viitoare conferenţă, vom cuvânta apoi ghespre această natură iarăşi în aplicăţiunile sale în raport cu pedagojia, cu beserica şi cu işcoala!

(Aplauze. A doua zi, pedagogul nostru este numit în slujbă profesor „ghe pedagojie în jenăre şi ghe limba makernă în şpeţial”. Să-l vedem la lucru.)

39 comentarii

  1. nu e buna DELOC!!!!!!!!!!!!!!!E GROAZNICA!!!!!!!!1
  2. Mie imi place daca stii cum sa o citesti este chiar frumoasa:D……..
  3. eu zic cai frumoasa fiindca trebe sa fac rezumat
  4. Trebuie sa te chinui sa intelegi si pentru asta eu zic ca e groaznica
  5. mereu am cautat peste tot povestirea si nu am gasit-o,insa aici da,dar nid nefericire nu aveti si partea a doua.
  6. Cum poti sa spui ca acest geniu a scris ceva groaznic?e geniala..intradevar trebuie sa stii sa o citesti ca altfel nu intelegi nimic..tine cont de ceea ce scrie la inceput de anumite litere pronuntate putin mai anormal decat de obicei;))…oricum e geniala opera:x..mie una imi place la nebunie
  7. auzi da rezumat inseamna fara dialog povesteste dialogul nu il scrie !
  8. mda trebe sa sti sa citesti da ce naiba e cu K ala ca ma inebunit mai trebe se rezumat 😐
  9. Pentru andreea,de ce spui ca aceasta poveste este proasta,inseamna ca nu citesti.Ion Luca Caragiale a facut niste povestiri minunate.
    Pentru elena:sunt de acord cu tine.
  10. mie mi se pare draguta…ma rog….am avut o sceneta si am facuto de 100 de ori mai buna:
    de exemplu:
    ce este muzica?
    muzica este ceea care canta
    zi si tu ca scolerii mai!muzica este cea care ne gadila urechile intr-un mod placut,vezi sa nu ti le gadil eu intr-un mod NEPLACUT
  11. nu imi place e prea lung,prea multe detali nu e bun deloc
  12. mie imi place foarte mult aceasta povestire e amuzanta si ne spune cum se vb pe vremuri
  13. mie imi place supper mult.ne-a citito dirigain clasa si chiar am stat atenta si mi-a placut
  14. la mn la scoala jukm la teatru si facem aceeasi piesa dar e total diferita in scriere fata de aceasta
  15. NASPA!!!!!!!!AM LUAT 4 PT TAMPENIA ASTA:((:((
  16. baii….eu caut comentariu , nu sschita!.doamne…ssi akm eu imi sspun parerea despre ccomm care nu este.!!!ssi nici nu e bun!!!
  17. sincer nici mam cititooooo:)) :))dar cred ca va fi foarde interesanta, am glumit :d
  18. este complet diferita fata de ce ne a spus diriga creca pasta ai inventato ai citito pe cealalta si te-ai luat dupa ea
  19. tare…e o comedie de pe vremurile parintilor parintilor nostri
  20. Frumos.trebuie sa cititi aceasta poveste pentru a va imbogati cunostiintele.Trebe sa fak fisa de lectura.Pa[Pa]
  21. Frumos.trebuie sa cititi aceasta poveste pentru a va imbogati cunostiintele.Trebe sa fak fisa de lectura.Pa[Pa]
  22. ce aiurea!! eu vreau rezumat nu povestire!!!
  23. mie imi place chiar ff mult pt ca tata mi-a citit-o! Dar eu URASC cititul!!!

Lasa un comentariu