Copilăria rămâne
unde se simte mai bine,
unde e liberă să creadă, să se joace,
să iubească mult,
pe oricine…
Ştii tu,
unde se adună licuricii,
să pună la cale
un plan iscusit pentru luminarea
potecuţelor inimii tale
Unde spiriduşii din poveşti
se îngrămădesc să culeagă idei,
pentru cum să-l crească mai departe
pe copilul iscoditor
pitulat printre ei
Unde florile ţes, din culori înrourate,
perdele,
la fereastra ochilor înălţându-se,
tot mai mult,
către stele
O copilărie
nu supravieţuieşte într-o cutie,
printre nostalgii – poze vechi, flori presate,
ci acolo unde există,
şi vor exista întotdeauna,
suflete frumoase, vesele şi foarte
curate
Lasa un comentariu