Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Va rugam sa va autentificati.

Please briefly explain why you feel this question should be reported.

Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.

Motivul pentru care raportezi utilizatorul.

Noi, albinele (Călin Gruia)

Noi, albinele (Călin Gruia)
Poți fi de ajutor la urmatoarele teme

Trântorul a plecat să se plimbe prin grădină şi s-a întors seara târziu. Nu era obosit când a intrat în stup. De ce să fie? De somn? A dormit pe o floare de nalbă… A visat ceva, tolănit pe un trandafir roşu… S-a certat cu un fluture… A vorbit ceva cu o viespe. Şi ziua a trecut. Atâta pagubă! Mâine o să fie altă zi, gândi trântorul şi se-ndreptă repede spre sala de mese a stupului. Nu găsi pe nimeni acolo.  Şi nu-şi vazu nici ceaşca pe nicăieri. Supărat, începu să strige:

– Ei, dar unde-i ceşcuţa mea? Unde-i cornuleţul meu?… Nemaipomenit…
O albină mai în vârstă, cu o mătură sub aripă, se apropie de el şi-i spune:
– Nu te enerva… Mănânci ce ai adus.
– Nu înţeleg ce vrei să spui…
– Nu ţi se mai dă mâncare de azi înainte, îi spuse bătrâna albină.
– Dar mor de foame. Nu se poate… Am tot dreptul la porţia mea!.
– Poftim mătura, fă curăţenie pe sub cei doi faguri…
– Eu? Eu cu mătura?… Dar n-am muncit niciodata.
– Ei, vezi?… Asta-i pricina… Noi muncim şi noi mâncăm… mierea nu pică din cer… Nu te trimite nimeni să alergi prin flori… Dar de curăţat, de reparat, de aerisit, de adus apa la pui, de luptat cu duşmanii noştri din afară, mă rog, se gaseste de lucru…
– Şi cine a hotărât toate astea?…
– Noi, albinele…
– Am să mă plâng împotriva voastra…
– N-ai decât…
– Am să mă plâng stăpânului prisăcii… 0 să vedeţi voi. O să vă pară rău!
Şi trântorul, supărat, ieşi pe urdiniş… Pe unde o fi umblat, n-a putut să afle nimeni. Dacă-l intâlniţi cumva, explicaţi-i voi cum stau lucrurile cu cei care nu vor să muncească.

6 comentarii

  1. Foarte frumoasa povestea! 🙂 Tineti-o tot asa! 

  2. E un tex taşa şi aşa cum trintorul nu vrea samunceasca albinele da

  3. Noi,Albinele adică noi suntem albine :)))

Lasa un comentariu