La Londra se deschisese o menajerie. Pentru vizitarea ei se cereau bani ori câini şi pisici, spre a hrăni sălbăticiunile aduse.
Cineva a vrut să vadă animalele; a prins pe stradă o căţeluşă şi a dus-o la menajerie. I s-a dat drumul înăuntru să viziteze menajeria, iar pe căţeluşă au luat-o şi au aruncat-o în cuşca unui leu, să o mănânce.
Căţeluşa şi-a adunat coada şi s-a ghemuit într-un colţ al cuştii. Leul s-a apropiat de ea şi a prins să o miroasă.
Căţeluşa s-a întins cu labele în sus şi a început să dea din codiţă. Leul a întors-o pe partea cealaltă. Căţeluşa a sărit şi s-a aşezat în faţa leului pe lăbuţele de dinapoi. Leul a privit-o, a scuturat din cap şi n-a atins-o.
Când stăpânul i-a aruncat în cuşcă porţia de carne, leul a rupt o bucată şi i-a dat căţeluşei.
Seara, când leul s-a culcat, căţeluşa s-a întins lângă dânsul, punându-şi capul pe laba lui.
De atunci căţeluşa a trăit cu leul, în aceeaşi cuşcă. El mânca ce i se aducea şi nu se atingea de căţeluşă, uneori se juca cu ea şi dormeau împreună.
Odată un domn a vizitat menajeria şi şi-a recunoscut căţeluşa. El l-a rugat pe proprietarul menajeriei să i-o dea. Stăpânul s-a învoit şi a chemat căţeluşa să o scoată din cuşcă. Dar leul şi-a zbârlit coada şi a răcnit.
Aşa au trăit leul şi căţeluşa un an întreg în aceeaşi cuşcă. După un an însă, căţeluşa s-a îmbolnăvit şi a murit. În ziua aceea leul nu s-a atins de mâncare, mereu mirosea căţeluşa şi o pipăia cu labele.
Când a înţeles că a murit, a sărit în sus ca ars, s-a zbârlit, a început să-şi biciuiască coapsele cu coada, s-a năpustit în peretele cuştii şi a prins să roadă zăvoarele şi podeaua.
Toată ziua s-a frământat, s-a zbătut în cuşcă şi a urlat, apoi s-a întins lângă căţeluşa moartă şi părea că s-a liniştit. Dar când stăpânul menajeriei a vrut să scoată căţeluşa, leul n-a îngăduit nimănui să se apropie de ea.
Închipuindu-şi că leul îşi va uita durerea dacă va căpăta o altă căţeluşă, stăpânul i-a vârât în cuşcă una vie. Leul însă a sfâşiat-o imediat. După aceea a cuprins în braţe căţeluşa moartă şi a zăcut aşa cinci zile.
A şasea zi a murit şi leul.
vaai..e foarte frumoasa povestea
desi este si foarte trista…
imi pare rau pentru catelusa si leu
mi-a placut foarte mult si imi vena sa plang cand citieam povestea
AI DREPTATE MIZA ADINA LORENA ESTE FRUMOASA POVESTEA SI ITI LASA LACRIMI IN OCHI DAR MARE ATENTIE LA CUVINTE!! TU LORENA ESTI FOARTE SENTIMENTALA SI TOATE FETELE DIN LUME SUNT ASA DAR TRB SA FII PUTERNICA!! SA AI MULT NOROC IN VIATA
Cea mai tare poveste!
Este foarte trista.A murit catelusa si dupa sase zile a muri si leul…
este asa de frumoasa povestea inca an lacrimi in ochi
cu adevarat trist😢😭😢😭😢😢😢😭😭😱😱🥳
Mai tarziu, cand mi-am amintit de poveste am cautat-o mult pana am gasit-o. E o mare dovada de dragoste totala, sincera cum numai animalele pot sa o dea. Noi, oamenii ar trebuii sa invatam de la ele multe. Am sa i-o citesc nepotelului meu.
E ciudat cum poate cineva sa nu aprecieze ce scrii din suflet.
CU DRAG,
DRAGOS HUDITA
este trista povestea dar si foarte scurta
Ce trist!
Adevărat tin cu tine
Ce mai trista poveste e trista rau eu sut zodia leu si imi venea sa plang.Sunt Potolinca Raluca Maria sin Piatra Neamt Am 10 ani clasa a 3- a.
este un argument ca si animalele au sentimente
animalele au un devotament
Este cea mai frumoasa o ador si as mai citio inca odata multumes domisoara invatatoare ca neai pus so citim 🙂
Imi pla povestea si este frumoasa
mi-a placut foarte mult povestea.inca imi dau lacrimile.sper ca ceilalti sa o citeasca in continoare.
E cea mai trista poveste dar e cea mai frumosa poveste pe care am citit în viața
Super
Super.Nu mai am cuvinte
Lev N. Tolstoi a fost cel mai bun scriitor străin
RESPECT!!!
super poveste
bun scriitor are multe povesti frumoase
A fost Superb venea să plâng era este cea mai faină poveste pe care am citito,deși foarte tristă. Ar merita 1.000 de lacuri!😂😂😂
Povestea mu e, tocmai, poveste…Este o relatare dupa o intamplare adevarata…
Nepotica mea, de doi ani, s-a imprietenit cu o frunza… A tinut-o mult timp si o aseza intr-o carte, pana dimineata…
Din greseala, tatal ei, a scapat frunza pe fereastra… Fetita a incepur sa planga…. I-au adus multe frunze, care pareau identice dar nu le-a acceptat….
Prietenia, in sine, este un schimb de energii pe care noi, oamenii, inca nu il intelegem!
Fiica mea a citit lectura…. și ea s-a împrietenit odată cu o buburuză și când a murit nu a mai fost fericită până ce și-a găsit o pisică!