Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Va rugam sa va autentificati.

Please briefly explain why you feel this question should be reported.

Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.

Motivul pentru care raportezi utilizatorul.

AniDeȘcoală.ro Latest Articles

Printesa si bobul de mazare, de H.CH. Andersen

Printesa si bobul de mazare, de H.CH. Andersen
Poți fi de ajutor la urmatoarele teme

A fost odată un prinţ care vroia să se însoare, dar îşi dorea drept tovarăşă de viaţă o printesă adevărată. Facu el ocolul lumii ca să găsească una. Într-adevar prinţese erau destule; dar nu se putuse încredinţa dacă ele erau cu adevarat prinţese sau nu; todeauna i se părea ceva îndoielnic la ele. Aşa că bietul prinţ se întoarse în împaraţia sa foarte mâhnit, că nu găsise ce căuta.

Într-o seară, pe o vreme îngrozitoare când fulgerele ţeseau pe cer pânza strălucitoare iar tunetele bubuiau şi ploaia nu mai contenea,cineva bătu la poarta palatului şi bătrânul împărat a trimis repede un slujitor să vadă cine ar fi putut fi pe o aşa noapte cumplită. Era o tânără, apa curgea şiroaie din părul ei şi pe haine, tremura cumplit şi era tare zgribulită. Părea ca e o ţărăncuţă rătăcita. Cu toate astea ea spuse că-i o prinţesă adevarată când ii dădură bineţe şi o invitară în palat să se adăpostească peste noapte.

„Asta o să stim noi în curând!” îsi zise bătrâna împărăteasă. Apoi, fără să spună nimic se duse în odaia de culcare, luă aşternutul de pe pat şi puse un bob de mazare în mijlocul patului, deasupra acestuia aşeză douazeci de saltele şi apoi a mai pus şi douazeci de perne mari de puf unele peste altele, deasupra saltelelor.Dupa ce pregăti astfel patul prinţesei, o pofti să se culce.

A doua zi împarateasa o întreba cum a dormit. Răspunsul apăru prompt:
„Oh! Foarte rău toata noaptea n-am putut închide un ochi!”răspunse prinţesa. Mai departe adăuga:
„Era o ridicătură în pat care nu mi-a dat pace şi acum îmi simt trupul ca după o bătaie zdravănă. A fost un chin!”

Acestea fiind spuse, împarateasa gândi că tânara era o printesă adevărată, dacă simţise bobul de măzare prin doazeci de saltele şi douazeci de perne de puf zicându-şi:”Ce altă făptură în afara unei prinţese poate avea pielea atât de delicată?”

Prinţul o luă de soţie pe tânară, încredinţat fiind că ea este o prinţesă adevarătă şi au trăit fericiţi până în adânci bătrâneti, iar bobul de mazăre fu păstrat între odoarele palatului, unde trebuie să fie şi acum acolo dacă nu l-a luat cineva.

Articole interesante

1 comentariu

Lasa un comentariu