Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Va rugam sa va autentificati.

Please briefly explain why you feel this question should be reported.

Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.

Motivul pentru care raportezi utilizatorul.

Urechile si picioarele cele lungi ale iepurelui, de Eugen Jianu

Urechile si picioarele cele lungi ale iepurelui, de Eugen Jianu
Poți fi de ajutor la urmatoarele teme

…Şi fiindcă trebuia să-şi potolească arşiţa setei, Rilă-Iepurilă s-a-ndreptat către izvor. Aici a sorbit el ce-a sorbit, apoi a stat şi s-a privit în unda limpede a apei; s-a privit dintr-o parte şi din alta, ba s-a-nălţat şi popândău ca să se poată vedea mai bine.- Hm, şi-a zis el, drept vorbind n-am o infăţişare chiar de lepădat. Pot să zic că nu-s dintre urâţeniile pământului. Uite, am o blăniţa cenuşie înspicată cu alburiu, am doi ochi mari şi nişte mustăţi acătării. Numai urechile astea mari cât nu se mai poate – numai măgarul şi cu mine mai avem asemenea podoabe de urechi arătoase – mă fac de râs! Cât despre picioare, aşa lungi nici nu ştiu dacă le pot găsi pe undeva asemănare. Păcat de ele şi de mine! Daca aveam şi eu niste urechi mai mici şi niste picioare mai potrivite, ba şi o codiţă mai acătării, măcar cât cea a veveriţei, zău, aş fi fost cea mai drăgălaşă făptură a pădurii. Am să caut să mi le preschimb!

Şi tocmai când se gândea încotro s-o ia, ca să-şi afle ceva pe potriva vrerii sale, auzi în preajmă-i aşa un fel de foşnet slab. Ciuli de-ndată urechile, ridicându-le cât erau ele de lungi, ca să poată desluşi despre ce anume era vorba. Aha; cumatra vulpe se furişa viclenind să-l înhaţe! Pe dată şi-a desfăcut arcurile picioarelor şi, din câteva salturi, a pus depărtarea cuvenita între el şi vulpe. A cercat cumetriţa, ce-i drept, să-l poata prinde din urmă, dar n-a putut şi s-a lăsat păgubaşă, întorcându-se la izvor.
După o vreme s-a oprit şi Rilă-Iepurilă din alergarea lui, a stat şi-a chibzuit:

– Hm, ce m-aş fi făcut dacă urechile astea lungi ale mele nu m-ar fi slujit cu credinţă, dându-mi din vreme veste despre primejdia care mă păştea? Şi ce m-aş fi făcut dacă n-aş fi avut asemenea picioare vrednice şi lungi? Aşa-i că ajungeam în colţii vulpii? N-am nimica de schimbat! Tocmai de urechile mari şi de picioarele lungi am eu trebuinţă.

6 comentarii

  1. Va multumesc mult!E super! Le-a placut nepotilor f.f. mult!
  2. unde gasesc povestea „barlogul ursoaicei
    am mare nevoie de text!

Lasa un comentariu