Cuiele, dupa Pop Simion

29
Omul avea un fecior rău cum e fierea. Lenea curgea de pe el, în timp ce cu uşorul trai era frate de cruce. Doar de blestemăţii şi rele era bun. Tătâne-său nu-l bătu, cum făceau alţi părinţi. Bătu câte un cui în uşă de fiecare boacănă a neisprăvitului; cuiul şi fapta de ocară.

Timpul curse, uşa se umplu; deveni zid de cuie. N-aveai unde pune un deget şi fiul omului se înfurie, vorbind către tatăl său:
– Nicăieri ca la noi. De ce ai bătut cuie în uşă?
– Tu le-ai bătut, zice tatăl.
– Eu?
– Da. N-ai făcut tu rele, duium, cutare şi cutare, nu mai ţin minte câte, multe, fără număr?
– Făcut, recunoscu fiul.
– De fiecare faptă rea am înfipt câte un cui. Priveşte, ăsta eşti, vorbi tatăl, posomorându-se rău.
– Nu-i supărare, cuiele se pot scoate; eu voi fi acela, promise fiul.
– Poate făcând tot atâtea fapte bune, spuse tatăl şi îşi văzu de propriile griji.

Odrasla îşi luă rolul în serios, se făcu alt om, de nerecunoscut, încât fapta de laudă şi actul de mărinimie deveniră obişnuinţă. Nu trecea zi să nu ia cleştele spre a scoate un cui-două din uşa fărădelegilor lui.

Timpul curse, uşa se goli şi fiul alergă într-un suflet la tatăl său, care albise pe cap, trăgea să moară. Spuse către el, strălucind de bucurie:
– Văzut-ai, tată? Nu mai e nici un cui. Le-am scos pe toatei
– Dar găurile?



29 de comentarii

  1. Aceasta lectura este foarte frumoasa.chiar din intamplare am avut=o de citit si de povestit la scoala.Foarte frumoasa!!!Sa o cititi,dar sa nu uitati ca va da o lectie de viata.
     (0)
     (1)
  2. Aceasta lectura este foarte frumoasa.chiar din intamplare am avut=o de citit si de povestit la scoala.Foarte frumoasa!!!Sa o cititi,dar sa nu uitati ca va da o lectie de viata.
     (12)
     (1)
  3. Povestea asta nu este deloc frumoasa! E Foarte urata!!! de obarsie jidana as putea sa zic, care nu promoveaza iertarea completa, ci iertarea partiala, sau care e tot una cu neiertarea!
    Nu stiu ce varsta aveti voi care ati lasat comentariile de mai sus, eu am 28, Si vreau sa va spun ca in viata exista greseli care nu se mai pot recupera! Cuiele nu se mai pot scoate!, si nici gaurile nu se mai pot astupa! Cum mai departe?
    As vrea sa atrag atentia tuturor, cu ceea ce scriu aici, majoritatea spunem ca suntem Crestini Ortodoxi sau poate evanghelici, oare Dumnezeu ne trateaza la fel? Ne iarta doar in parte? exista pacate de neiertat? exista doar pacate iertate din trecut, din prezent si din viitor nu? sau mergem cu speranta ca cuiele sunt scoase si la judecata ne trezim, ca totusi gaurile au ramas neastupate?...
    Eu pun doar intrebari...
    Si cred ca daca aplicam la viata noastra pilda asta, vom fi oameni care nu vom ierta pe semenii nostrii niciodata, stricam pretenii, stricam relatii si va fi mai bine?
    Vreau sa va recomand sa cititi Ev. dupa Matei 18:21-35 sa vedem cum stau lucrurile defapt!
    Har si Pacea lui Hristos va doresc!

     (6)
     (2)
  4. Am citit această poveste datorită Biancăi Ramona!
    Este într-adevăr o lecție pentru mulți dintre noi, chiar și pentru mine.
    Esențialul este să ne și intre la cap, nu doar să o citim și pe urmă rămânem la fel. 🙁

     (3)
     (0)

Lasă un comentariu

Ai nevoie de ajutor la teme ?