Un arici o tot învaţă,
Cum să coasă cu arnici,
Un cearşaf pentru pitici.
Când să tragă la maşină,
Iată vine şi-o albină :
— Am şi eu ceva să cos
Pentru-un fluture frumos.
Vreau să-i fac o pelerină
Din culoare şi lumină.
— Bine, hai !
Dar din greşeală
S-a iscat învălmăşeală.
Ana s-a-nţepat cu acul,
Pânza s-a-nroşit ca macul,
Iar albina cea isteaţă,
Uite-o s-a-ncurcat în aţă.
Ne-ntrebăm a cui e vina ?
Ana, acul sau albina ?
Sau ariciul n-a ştiut
Să le-nveţe la cusut!
Nu le mai poţi descurca
Ana plânge : a-a-A !
ce poezie :))