Într-o zi, un purceluş murdar se scălda într-o băltoacă. Un leu însetat trecea prin zonă şi şi-ar fi dorit să îşi astâmpere setae cu puţină apă, dar i-a fost imposibil să se apropie, din cauza mirosului îngrozitor care l-a făcut să o ia la fugă.
Văzând cum leul a luat-o la fugă îngrozit, purcelușul a crezut că animalul s-a speriat când a dat cu ochii de el aşa că nu a stat pe gânduri şi l-a provocat la un duel. “Poate mâine”, i-a răspuns leul care se îndepărta deja de purcelușul murdar.
Fericit, micul porc a plecat spre casă, nerăbdător să le împărtășească această întâmplare şi părinţilor săi.
“Ce crezi că ai făcut, purcel fraier? Nu tu l-ai pus pe fugă pe leu, ci această a plecat îngrozit de felul în care miroşi”, i-a explicat tatăl său. Entuziasmul purcelului a dispărut pe loc.
Tatăl său l-a sfătuit chiar să petreacă mai mult timp în băltoacă pentru a mirosi şi mai urât şi apoi să se întâlnească cu leul. Purcelul l-a ascultat pe tatăl său și așa a făcut.
Atunci când leul a ajuns din nou în preajma purcelului nici nu a putut suporta mirosul care se răspândea de la distanţă şi a plecat mai departe, fără să se mai uite înapoi.
De atunci, purceii stau tot timpul murdari pentru a ţine animalele fioroase la distanţă.
Lasa un comentariu