5 glume cu și despre savanți renumiți

Au fost genii în domeniile lor, sunt părinţi ai unor teoreme remarcabile şi au influenţat cursul istoriei cu descoperirile lor. Chiar şi aşa cele mai multe dintre geniile lumii au devenit subiect de glumă.
1.Lui Albert Einstein îi plăceau foarte mult filmele lui Charles Chaplin şi îi plăceau foarte mult personajele pe care acesta le-a însufleţit.
Într-o scrisoare adresată lui Charles Chaplin, Einstein scria: „Filmul dumneavoastră „Goana după aur” e pe înţelesul tuturor. Veţi ajunge un om mare. Einstein”.
Răspunsul lui Chaplin a venit rapid: „M-aţi cucerit şi mai mult. „Teoria relativităţii”, pe care aţi elaborat-o, nu o înţelege nimeni, dar dumneavoastră aţi devenit, totuşi, un mare om. Chaplin”.
2.Carl Gauss se distingea încă din şcoală prin agerimea minţii sale. Odată învăţătorul său îi zise:
– Carl, aş vrea să-ţi pun două întrebări. Dacă la prima o să răspunzi corect, apoi la a doua poţi să nu mai răspunzi. Aşadar, câte ace are bradul şcolii noastre, împodobit de Anul Nou?
– 65786 de ace, domnule învăţător, – a răspuns imediat Gauss.
– Bine, dar cum ai aflat acest lucru? – îl întreba învăţătorul.
– Această este a doua întrebare , deci pot să nu mai răspund, spuse micul Gauss.
3. În timpul uneia dintre prelegerile sale, matematicianul german David Hilbet spunea:
– Fiecare om posedă un anumit orizont. Când se îngustează şi devine infinit de mic, el se transformă în punct. Acesta este momentul în care omul zice: „Acesta este punctul meu de vedere”.
4. Despre matematicianul francez Jean d’Alembert circulă o poveste foarte haioasă. Se spune că de fiecare dată când le demonstra studenţilor teorema sa,  acesta spunea: „Şi acum, domnilor, vom trece la teorema al cărei nume am onoarea să-l port”.
5. Marele compozitor german Ludwig van Beethoven nu a reuşit niciodată să se împrietenească cu matematica. Pentru renumitul artist, aceasta a rămas o mare enigmă şi orice operaţie aritmetică era pentru el o mare corvoadă. De expemplu, atunci când avea de înmulţit 12 cu 60, genialul Beethoven îl aduna pe 12 de 60 de ori. În acelaşi timp, au existat şi matematicieni care şi-au luat revanşa faţă de muzică. Astfel, pentru marele matematician austriac Georg Vega, muzica era străină, încât el spunea:
– Nu există nici muzică bună, nici muzică rea. Există doar numai zgomot mult şi zgomot puţin.