Poți fi de ajutor la urmatoarele teme
Dintre toate semnele de punctuaţie ale limbii române, punctele de suspensie sunt folosite cel mai frecvent şi în foarte multe cazuri, în mod eronat.
Comunicarea pe reţetele de socializare şi prin mesaje scurte a dus la transformarea punctelor de suspensie într-un element aproape nelipsit din comunicarea scrisă, chiar dacă cele mai multe ori nu-şi au rostul în discuţie.
Punctele de suspensie arată o pauză mare în cursul vorbirii şi nu marchează de fiecare dată finalul unei propoziţii sau al unei fraze.
Principala funcţie a punctelor de suspensie este aceea de a arată o întrerupere a vorbirii, care poate avea loc în orice parte a propoziţiei sau frazei.
Când se folosesc punctele de suspensie:
- Între două propoziţii coordonate: Ne întâlnim…ne salutăm…ne ridicăm de pe scaun..zâmbim.
- Despart cuvinte sau propoziţii explicative de restul frazei: Uneori…foarte rar…îmi aduc aminte de vacanţa de iarnă.
- Pentru a amplifică efectul mesajului: Gata…m-am decis…voi pleca!
- Pentru a marca vorbirea incorectă: Am vrut să spun…că…
- În cadrul unor citate, marchează lipsa unei părţi din text: “Nu ştiu alţi cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, …. parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!”
- Când exprimă stări, ilustrează mirarea, surpriza, tăcerea:- Am văzut-o pe Maria la teatru!… – !!…
Lasa un comentariu