[via Idei]
Sunt mai bine de doisprezece ani de când mi s-a pus în mână primul telefon mobil propriu și era, desigur, ”pe cartelă”. Deci s-ar putea spune că mă cunosc cu termenul prepay de aproximativ jumătate de viață și e folosit în voie de o mulțime de oameni în fiecare zi. Totuși, uzul intens nu pare să fi fost suficient pentru a-l adopta oficial, căci în DOOM nu apare. Culmea, nici preplătit nu apare în dicționarele noastre, însă cred că nu greșesc când spun că regulile de formare și compunere ale limbii române nu m-ar împiedica să folosesc, legitim, varianta pre-plătit.
Așadar, riguros vorbind, prepay pare să fie greșit, dar oare chiar merită eticheta asta? Am putea să-l considerăm un fel de termen de specialitate de pe nișa telecomunicațiilor?
Angi, îți mulțumim pentru sugestie!
aș zice că nimic din ceea ce nu există deloc (prin deloc înțeleg sub nicio formă, nici ca intrare definită, nici ca variantă sau inclus în alte definiții, în niciun fel care poate identifica forma, sensul sau ambele) în dex n-ar trebui socotit a priori greșit, avînd în vedere lipsurile, greșelile și confuziile din actualul dicționar.
Dar de ce pre-plătit și nu preplătit…? (preambul, predicție, prevestire, prenume, …).
Relativ la DEX, formularea lui v ar trebui pre-luată și folosită acolo în loc de pre-față 🙂
telecomunicații – hei, totuși! – plata în avans a unui serviciu zău nu are nimic cu telecomunicațiile (chiar dacă se aplică _și_ acolo). Se poate preplăti și recolta de anul viitor, și biletul la operă pe stagiunea viitoare, și …
Cicu, dacă la recoltă și la operă n-am auzit de prepay. Dacă din telecom l-am pescuit, la asta m-am referit 🙂
„…uzul intens nu pare să fi fost suficient pentru a-l adopta oficial, căci în DOOM nu apare. […] …Așadar, riguros vorbind, prepay pare să fie greșit…”
Am inteles, „preplatit” nu apare, deci n-ar fi corect. Da’ „neplatit” apare? Sau nici asta* nu-i corect?
* Sau toate celelalte cuvinte derivate din cel principal prin adaugarea de prefixe / sufixe „legitime” (majoritatea acestora derivate din latina): „ne-„, „non-„, „in-„, „a-„, „ultra-„, „extra-„, „supra-„, „trans-„, „pan-” etc.
Daca serviciul este „prepay”, cartelele nu ar trebui sa fie „prepaid”? Engleza mea imi spune ca e ceva in neregula cu acest termen… Iar daca se doreste „romanizarea” termenilor de provenienta straina, cea mai corecta mi se pare varianta cu cratima: „pre-platit”, prezenta in DEX devenind astfel inutila, avand in vedere ca orice roman stie sensul prefixului „pre-” = dinainte, anterior.
Andra, de acord că ar trebui să fie, dacă am accepta hibridul, ”cartele prepaid”, dar cred că s-a împământenit cu prepay 🙂
…cu sensul (subinteles) de „cartele aferente sistemului prepay”…