În calitate de absolventă de Psihologie, mă irită că majoritatea nu percep diferenţa! Nu! Nu eşti nebun dacă te duci la psiholog! Consilierea sau terapia sunt ceva ce ar fi benefic pentru oricine, pentru că au (în primul rând) rol de cunoaştere şi dezvoltare personală. Iar dacă ai o tulburare de natură psihică şi eşti dispus să optezi pentru soluţia de profunzime, dar de lungă durată, psihologul este cel ce te poate ajuta! Totuşi, psihologul nu este medic şi nu are dreptul de a prescrie medicaţie, iar unele cazuri depăşesc competenţşa psihologului. Bolile psihice trebuie tratate şi cu pastile, însă şi în acest caz se poate opta pentru psihoterapie în paralel, iar rezultatele vor fi mult mai bune. La fel, în cazul tulburărilor mai uşoare, se poate apela şi la medicamente, dar e foarte important ca individul să înţeleagă esenţa problemei – ce o declanşează şi cum poate găsi în el însuşi resursele de a o depăşi sau măcar controla atunci când apar stimulii.
Practic, psihologul şi psihiatrul se adresează unor categorii diferite de probleme, dar ar putea avea roluri complementare. De exemplu, schizofrenia nu va putea fi niciodată tratată doar prin terapie, dar individul sub tratament va putea învăţa să gestioneze mai bine unele aspecte dacă ia în consideraţie şi o formă de psihoterapie; nici anxietatea nu va dispărea total doar prin medicaţie pentru că, pe termen lung, sunt şanse mari să recidiveze dacă nu se ajunge la rădăcina temerilor; etc.
Şi nu vă pun definiţiile din DEX, pentru că realitatea e mult mai nuanţată!
Eu unul m-am ridicat in picioare cand am vazut ca scrii „in calitatea de absolventa de Psihologie”.
E de bine sau de rău? 🙂
Și ai huiduit sau ai aplaudat? 🙂
Ah, Alex :))
Ah-ul ăla e de bine sau de rău? 😀
Aşaaa… absolventă de psihologie… şi atât? Mă rog.
M-ai lăsat – vorba ceea – neterminat cu textul ăsta! Mă aşteptam la ceva mai mult, abia ma încălzisem…
În nouă fraze ce ai urmărit să ne transmiţi?
Simt că-mi creşte nivelul de anxietate…
E de bine, normal. M-ai umplut de respect. 🙂
🙂
Cristian M, am vrut să fac o diferenţiere. Preferabil în termeni cât mai simpli.
Cam atât am urmărit şi sper că am reuşit.
in calitate de client de psihoterapeut, iti multumesc pentru acest post. Evit sa vorbesc cu foarte multa lume despre faptul ca frecventez un terapeut (nici macar nu ii spun psiholog :P), de teama sa nu fiu etichetat ca nebun. De aceea, persoanele care stiu ca ma duc la „psiholog” incap pe degetele a doua maini, cel mult.
Psihoterapia m-a ajutat enorm sa inteleg cine sunt si care e drumul meu in viata! Tot ea m-a ajutat intr-un moment dificil din viata mea.
Multumita unor astfel de postari, oamenii vor intelege ca persoanele care frecventeaza psihologii nu sunt bolnavi mintal. Si, poate cu timpul, eu voi avea curajul sa spun si altora ce m-a ajutat sa ma ridic la pamant si sa ma descopar.
Stefan, cu placere. Desi e putin important ce cred altii, atata timp cat tu simti ca esti bine.
„Nu eşti nebun dacă te duci la psiholog!”
Asta CE ar vrea sa insemne? Ca daca te duci la psihiatru (sau eventual daca te duci la oricine avand o alta profesie decat cea de psiholog) ESTI (neaparat) nebun? Sau ca daca te duci la un venerolog ai neaparat boala cu transmitere sexuala, ca daca te duci la un chirurg este sigur ca vei fi „taiat”, operat?
„Bolile psihice trebuie tratate şi cu pastile…”
Sigur-sigur? Varianta tratamentului cu picaturi buvabile si/sau prin injectii/perfuzii este complet exclusa?
Stefan:
„…persoanele care stiu ca ma duc la “psiholog” incap pe degetele a doua maini, cel mult.”
Aceasta afirmatie era (poate) valabila PANA LA postarea acestui comentariu aici… (Incepand de acum cateva minute o stiu pana si eu!)
„…persoanele care frecventeaza psihologii nu sunt bolnavi mintal.”
Afirmatia poate sa fie adevarata, dar nu este neaparat (in mod implicit) asa: nu vad nici un motiv pt care un nebun nu ar putea merge in mod regulat la psiholog. (As fi considerat ca ESTE adevarata daca ar fi fost formulata ca – spre ex – „…persoanele care frecventeaza psihologii nu sunt NEAPARAT bolnavi mintal.”)
Victor, articolul e pentru oamenii de rand, care vor sa inteleaga in doua vorbe ‘cam cum e’ cu meseriile astea psi. Iar pentru scopul acestui site asta e de ajuns.
Am gasit aceasta aberatie pe internet, cred ca autorul are nevoie de un psihiatru, nu de psiholog.
Gârla
Zările nopţii de vise-s pline,
Ce adorm prin luminiş,
Ce umblă lupii prin tufiş,
Şi din norii ce noaptea vine
Ca visul lunii pe furiş.
Cu putere şi gînd de muncă,
Vine săpatul scîrţînd,
Caprele ce se aud mugind,
Pus, pictat pe înalta luncă,
Din vechime hăulind.
De la casă la drumuri dese,
La gîrlă adolescenţi vin,
Tot malul gîrlei este plin,
Din valuri grele stropii iese,
Ce peşti grei au un cămin.
Din apa caldă, trupul îl alină,
Animalele se aud în sat,
Cîinii curţilor, ce s-au culcat,
Apa gîrlei este deplină
Cînd gîndul ţi l-a întunecat.
Toate ca toate (o gramada MA-ARE de idiotii), da’ caprele care mugesc…
Am completat putin pentru a aduce ceva lumina…Cat despre;”Din valuri grele stropii iese” si alte aberatii -toata poesia- las coordonatorii si vizitatorii acestui site, (sait), cu voia dumneavoastra, sa se ocupe.
Caprele ce se aud mugind,
Caiutii veseli behaind,
Vacute verzi cotcodacind,
Gaini micute nechezand.